Sulfoniluree
| Sulfoniluree | |
 Structura generală a unui derivat de sulfoniluree | |
| Identificare | |
|---|---|
| Cod ATC | A10BB  |
Modifică date / text  | |
Derivații de sulfoniluree alcătuiesc o clasă de medicamente antidiabetice, fiind utilizate în tratamentul diabetului zaharat de tipul 2. Aceștia acționează crescând eliberarea de insulină de la nivelul celulelor beta din pancreas.[1] De asemenea, unii derivați de sulfoniluree sunt utilizați ca ierbicide, deoarece interferă cu biosinteza unor aminoacizi în plante.[2]
Antidiabetice
Principalele antidiabetice de tip sulfoniluree sunt:
- Prima generație: acetohexamidă, carbutamidă, clorpropamidă, gliciclamidă (tolciclamidă), metahexamidă, tolazamidă și tolbutamidă.
- A doua generație: glibenclamidă (gliburidă), glibornuridă, gliclazidă,[3] glipizidă, gliquidonă, glisoxepidă și gliclopiramidă.
- A treia generație: glimepiridă, deși este adesea considerat de generația a doua.[4][5]
Sunt derivați de aril-sulfonamide. Ca reacție adversă, pot induce hipoglicemie.
Mecanism de acțiune
Toți derivații de sulfoniluree se leagă și închid canalele ionice de K+, cu scăderea efluxului de potasiu din celulă. Depolarizarea duce la deschiderea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente și creșterea nivelelor intracelulare de calciu, ceea ce va duce la creșterea secreției celulare de insulină și eliberarea acesteia în afara celulei.[6]
Note
- ^ Seino S (august 2012). „Cell signalling in insulin secretion: the molecular targets of ATP, cAMP and sulfonylurea”. Diabetologia. 55 (8): 2096–108. doi:10.1007/s00125-012-2562-9. PMID 22555472.
- ^ Duggleby RG, McCourt JA, Guddat LW (). „Structure and mechanism of inhibition of plant acetohydroxyacid synthase”. Plant Physiology and Biochemistry : PPB. 46 (3): 309–24. doi:10.1016/j.plaphy.2007.12.004. PMID 18234503.
- ^ Karmoker, J.R.; Priya, R.J.; Sarkar, S.; Islam, S. (). „Comparative in vitro equivalence evaluation of some local Gliclazide brands of Bangladesh” (PDF). The Pharma Innovation Journal. 6: 152–157. Accesat în .
- ^ Triplitt CL, Reasner CA (). „Chapter 83: diabetes mellitus”. În DiPiro JT, Talbert RL, Yee GC, Matzke GR, Wells BG, Posey LM. Pharmacotherapy: a pathophysiologic approach (ed. 8th). New York, NY: McGraw-Hill. p. 1274. ISBN 978-0-07-170354-3.
- ^ Davidson J (). Clinical diabetes mellitus: a problem-oriented approach. Stuttgart: Thieme. p. 422. ISBN 978-0-86577-840-5.
- ^ Proks P, Reimann F, Green N, Gribble F, Ashcroft F (). „Sulfonylurea stimulation of insulin secretion”. Diabetes. 51 (Suppl 3): S368–76. doi:10.2337/diabetes.51.2007.S368
. PMID 12475777.
Vezi și
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
