Leopold Ferdinand de Austria
| Arhiducele Leopold Ferdinand | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Leopold Ferdinand Salvator Marie Joseph Johann Baptist Zenobius Rupprecht Ludwig Karl Jacob Vivian |
| Născut | 2 decembrie 1868(1868-12-02) Salzburg |
| Decedat | (66 de ani) Berlin |
| Înmormântat | Friedhof III der Gemeinde Jerusalems- und Neue Kirche[*][[Friedhof III der Gemeinde Jerusalems- und Neue Kirche (cemetery in Friedrichshain-Kreuzberg, Germany)|]]  |
| Părinți | Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana Alice de Bourbon-Parma |
| Frați și surori | Archduchess Germana of Austria[*][[Archduchess Germana of Austria (Archduchess of Austria)|]] Archduchess Agnes Maria of Austria[*][[Archduchess Agnes Maria of Austria ((1891-1945))|]] Arhiducesa Louise de Austria Arhiducele Petru Ferdinand, Prinț de Toscana Heinrich Ferdinand von Österreich-Toskana[*][[Heinrich Ferdinand von Österreich-Toskana (pictor austriac)|]] Arhiducele Iosif Ferdinand de Austria Archduchess Maria Antonietta of Austria[*][[Archduchess Maria Antonietta of Austria (Austro-Tuscan Imperial and Royal (1858-1883))|]][1] Archduchess Anna, Princess of Hohenlohe-Bartenstein[*][[Archduchess Anna, Princess of Hohenlohe-Bartenstein (Austro-Tuscan Imperial and Royal)|]] |
| Căsătorit cu | Wilhelmine Abramovic Maria Ritter Clara Groger |
| Cetățenie |  Austria |
| Ocupație | Primat politician |
| Locul desfășurării activității | Berlin[2] Viena[2] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Casa de Habsburg-Lorena |
| Mitglied des Herrenhauses (Österreich)[*][[Mitglied des Herrenhauses (Österreich) (Member of the upper house of the Austrian Imperial Council (1861–1918))|]] | |
| Domnie | – |
Modifică date / text  | |
Arhiducele Leopold Ferdinand de Austria (2 decembrie 1868 – 4 iulie 1935) a fost fiul cel mare al lui Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana și a celei de-a doua soții, Alice de Bourbon-Parma.
Biografie
În 1892 și 1893 Leopold l-a acompaniat pe Arhiducele Franz Ferdinand de Austria într-un voiaj pe mare prin Canalul Duez în India și Australia. Leopold și Franz Ferdinand s-au certat iar Leopold a părăsit excursia la Sydney și s-a întors în Austria.[3] El a fost demis din marina austro-ungară și a intrat într-un regiment de infanterie la Brno. În cele din urmă a fost numit colonel al regimentului 81.[4]
Leopold s-a îndrăgostit de o prostituată, Wilhelmine Adamovicz, pe care a întâlnit-o pentru prima dată în Augarten - un parc din Viena (alte surse susțin că prima lor întâlnire a avut loc în Olmütz), a avut un copil nelegitim cu o altă femeie cu puțin timp înainte de întâlnirea cu Wilhelmine. Părinții lui i-au oferit 100.000 de florentini cu condiția să-și părăsească amanta. El a refuzat să facă acest lucru și în schimb a decis să renunțe la coroană, pentru a putea să se căsătorească cu ea.
Renunțarea la titlu
La 29 decembrie 1902 s-a anunțat că împăratul Franz Joseph I al Austriei a aprobat cererea lui Leopold de a renunța la rangul de arhiduce.[5] Numele său a fost șters din Ordinul Lâna de Aur și din lista armatei. A luat numele de Leopold Wölfling după un vârf din Munții Erzgebirge. I s-a interzis să intre în Austria și a devenit cetățean elvețian.
Dopă Primul Război Mondial, familia a încetat să-i trimită venitul lunar. S-a întors în Austria și a deschis un magazin de delicatese în Viena unde a vândut salam și ulei de măsline.[6]
În 1924 Wölfling a publicat o biografie în limba cehă, Poslední Habsburkové: vzpomínky a úvahy (Ultimul dintre Habsburgi: Memorii și gânduri). În 1930 o ediție în limba engleză a apărut cu titlul My Life Story: From Archduke to Grocer. O ediție în limba germană a apărut în 1935 în Austria.
Wölfling s-a căsătorit de trei ori:
- Wilhelmine Abramovic (1877-1908)
- Maria Ritter (1877-1938)
- Clara Groger (1910-1941)
Wölfling a murit la Berlin.[7]
Arbore genealogic
Note
- ^ http://alex.onb.ac.at/cgi-content/alex?aid=shb&datum=1884&page=10&size=45 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b „Arhiducele Leopold Ferdinand de Austria”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Nicholas Horthy, Memoirs ( London: Hutchinson, 1956), 70-71.
- ^ Almanach de Gotha, 1902 (Gotha: Justus Perthes, 1902), 10.
- ^ Wiener Zeitung ( 29 December 1902), page 1.
- ^ "Unser Anton" Arhivat în , la Wayback Machine., Time Magazine ( 9 December 1929).
- ^ "Ex-Archduke's Death In Poverty", The Times ( 5 July 1935): 13.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
