Grigore Cerchez

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Grigore Cerchez
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Oșești, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
inginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Clădiri semnificative* Palatul Institutului de Arhitectură
* Banca Națională a României, filiala Brăila
* Fațada Muzeului Național „Grigore Antipa”
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) (n. , Oșești, Vaslui, România – d. , București, România) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român. A fost primar interimar al Bucureștiului în perioada aprilie - mai 1886 și 1 august 1886 - 21 noiembrie 1886.[3]

A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, de inspirare din trecut, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească, dar și neogotică în arhitectură. A urmat cursurile de la École Centrale des Arts et Manufactures de la Paris iar în perioada 1876-1879 a ocupat la București funcția de inginer șef al orașului.

Operă

Opere importante

Clădirea Poștei din Calafat a fost proiectată de arhitect Grigore Cerchez

Alte lucrări din București

  • Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei, actualmente Teatrul Odeon (1911)
  • Casa Dr. Herescu - B-dul Dacia (1911-1913)
  • Casa Niculescu - Dorobanțu - Str. G. Manu (este vorba despre casa care există și astăzi, casa lui Ilie Niculescu - Dorobanțu, soțul Tatianei Brătianu, fata lui Ionel I.C. Brătianu)
  • Casa Constantin Niculescu - Dorobanțu / (casa construită pentru fratele lui Ilie Niculescu-Dorobanțu se află tot pe Str. G. Manu chiar la intersecție cu B-dul Lascăr Catargiu, dar în prezent nu mai există fiind bombardată în 1944)
  • Casa Candiano-Popescu / Palatul Voievodal al Regelui Mihai - Șoseaua Kiseleff (actualmente sediul Băncii ING) (1910)
  • Casa Lahovary - Str Orlando - casa a fost proiectată pentru Emil Lahovary și soția sa Elena Niculescu Dorobanțu (1906-1919)
  • Biserica Bucur - efectuează lucrări de restaurare în 1909
  • Biserica cu Sibile - biserica ajunsese o ruină în 1912, iar arhitectul realizează planurile de refacere ale bisericii în 1913
  • Cladirea de pe strada Ivo Andric nr. 10 (fosta Potcovari) autorizatia din 8 septembrie 1921

Note

  1. ^ a b Grigore P. Cerkez, Répertoire des artistes, accesat în  
  2. ^ a b Grigore Cerchez, European Theatre Architecture, accesat în  
  3. ^ Monitorul Primăriei București nr. 49 din 14 decembrie 1886

Vezi și

Legături externe

  • Materiale media legate de Monitorul Primăriei București august 1886 la Wikimedia Commons
  • Materiale media legate de Monitorul Primăriei București septembrie 1886 la Wikimedia Commons
  • Materiale media legate de Monitorul Primăriei București octombrie 1886 la Wikimedia Commons
  • Materiale media legate de Monitorul Primăriei București noiembrie 1886 la Wikimedia Commons
  • Materiale media legate de Monitorul Primăriei București decembrie 1886 la Wikimedia Commons

Articole biografice

  • Vă mai amintiți de: Grigore Cerchez, 13 iulie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
  • v
  • d
  • m
România
(1864 - 1881)
Regatul României
(1881 - 1947)
România comunistă
(1948 - 1989)
România postcomunistă
(1990 - prezent)
Note: (1), (2) - numărul mandatului  • (AP) - ajutor de primar  • (PI) - primar interimar