Conrad Gesner

Gesner, Conrad
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Zürich, Confederația Veche a Elveției[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Zürich, Confederația Veche a Elveției[4][3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatGrossmünster[*][[Grossmünster (Swiss church in Zurich)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (pestă) Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic si naturalist elvețian
Limbi vorbitelimba latină[1][5] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeGessner, Conrad
Alma materUniversitatea din Strasbourg
Universitatea din Bourges[*]​
Universitatea din Montpellier  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Zürich
Universitatea din Lausanne[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Conrad Gesner (n. , Zürich, Confederația Veche a Elveției – d. , Zürich, Confederația Veche a Elveției) a fost un medic și cercetător elvețian, considerat unul dintre cei mai importanți naturaliști din Elveția. Opera lui mai importantă este Historia animalium ea a apărut între anii 1551 - 1558, ca surse Gesner a folosit operele lui Aristotel (Historia animalium) și a lui Albertus Magnus (De animalibus).

Biografie

Conrad Gesner a fost fiul unui tăbăcar, după terminarea studiului de medicină, la început Conrad a fost profesor, iar din 1537 va fi numit profesor universitar de limbă greacă la Universitatea din Lausanne. Din anul 1541 va preda fizică, iar din 1554 este medic șef la secția de chirurgie în Zürich. Conrad Gesner împreună cu Ulisse Aldrovandi sunt considerați printre cei care au întemeiat ramura zoologiei moderne. El va întemeia în Zürich o grădină botanică și va realiză o colecție însemnată de plante și animale care după moartea lui va dispărea. Gesner moare ca un învățat renumit prețuit de lumea contemporană, el fiind apreciat chiar de împăratul Ferdinand I care era un catolic înverșunat. În timp ce în anul 1565 bântuia pesta în Zürich, Gesner a tratat pe reformatorul Heinrich Bullinger, Conrad pierde soția și două fiice din cauza epidemiei, iar în anul 1565 va muri de pestă chiar Gesner. În Zürich există un monument ridicat în memoria naturalistului elvețian.

Note

  1. ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ „Conrad Gesner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Геснер Конрад, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​  |access-date= necesită |url= (ajutor)
  4. ^ „Conrad Gesner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Conrad Gesner
  • de Conrad Gesner în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Conrad Gesner • PICA • Căutare pe site-ul Apper)
  • http://www.nlm.nih.gov/hmd/pdf/conrad.pdf (PDF-Datei; 1,89 MB)
  • Conrad Gesner: Thierbuch, Vogelbuch, Fischbuch, Schlangenbüch, De Scorpione Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Online-Version von Gesners Vogelbuch (Humi-Projekt der Universität Keio, Japan) Arhivat în , la Wayback Machine.
  • de Conrad Gesner în Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc (BBKL).
  • Digitalisierte Werke von Gesner - SICD der Universitäten von Strasbourg
  • De Omni Rerum Fossilium Genere, Gemmis, Lapidibus, Metallis, Et Huiusmodi, Libri Aliquot. Tiguri 1566, Digitale Fassung der Sächsischen Landesbibliothek - Staats- und Universitätsbibliothek Dresden
  • Sanitatis tuendae praecepta. Tiguri 1560, Digitale Fassung der Sächsischen Landesbibliothek - Staats- und Universitätsbibliothek Dresden
Abrevierea de autor standard Gesner poate fi folosită pentru a indica această persoană când se citează un nume botanic.
en Lista plantelor atribuite lui Conrad Gesner la IPNI.


Control de autoritate