Beclean

Pentru alte sensuri, vedeți Beclean (dezambiguizare).
Beclean
Bethlen
—  oraș  —
Biserica reformată-calvină din Beclean
Biserica reformată-calvină din Beclean
Stemă
Stemă
Beclean se află în România
Beclean
Beclean
Beclean (România)
Localizarea orașului pe harta României
Beclean se află în Județul Bistrița-Năsăud
Beclean
Beclean
Beclean (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 47°10′47″N 24°10′47″E ({{PAGENAME}}) / 47.17972°N 24.17972°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud

SIRUTA32483
Atestare documentară1235

ReședințăBeclean[*]
ComponențăBeclean[*], Coldău, Figa, Rusu de Jos

Guvernare
 - PrimarNicolae Moldovan[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total45,36 km²
Altitudine252 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total11.260 locuitori
 - Densitate240 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal425100

Localități înfrățite
 - GlodeniRepublica Moldova

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Beclean
Poziția localității Beclean
Poziția localității Beclean
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Beclean, cunoscut și ca Beclean pe Someș, (în maghiară Bethlen, în germană Bethlen) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitatea componentă Beclean (reședința), și din satele Coldău, Figa și Rusu de Jos. Beclean are o populație de 12.000 locuitori și este un important nod de cale ferată.

Istorie

  • Becleanul este atestat documentar din 1235 cu numele Bethleem, ca mijloc de protecție împotriva deselor incursiuni tătare au fost ridicate inițial palisade și valuri de pământ.
  • Cetatea a fost construită ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare maghiare Bethlen, de care se leagă numele localității.
  • În timpul revoltei curuților (1703-1711) cetatea a fost serios afectată.

În anul 1848 generalul revoluționar Józef Bem a obținut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.

Demografie



Componența etnică a orașului Beclean

     Români (79,12%)

     Maghiari (9,66%)

     Romi (3,24%)

     Alte etnii (0,12%)

     Necunoscută (7,85%)

Componența confesională a orașului Beclean

     Ortodocși (65,98%)

     Penticostali (9,89%)

     Reformați (8,69%)

     Greco-catolici (2,82%)

     Baptiști (1,25%)

     Adventiști (1,07%)

     Romano-catolici (1,05%)

     Alte religii (0,76%)

     Necunoscută (8,5%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Beclean se ridică la 11.260 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.628 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,12%), cu minorități de maghiari (9,66%) și romi (3,24%), iar pentru 7,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,98%), cu minorități de penticostali (9,89%), reformați (8,69%), greco-catolici (2,82%), baptiști (1,25%), adventiști (1,07%) și romano-catolici (1,05%), iar pentru 8,5% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Populație istorică



Componența etnică a orașului Beclean (1850)

     Români (54,57%)

     Maghiari (22,17%)

     Evrei (11,05%)

     Alte etnii (12,2%)

Beclean - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

  • În 1850 la Beclean locuiau 1475 de persoane, dintre care 805 români, 327 maghiari, 163 evrei și 180 din alte etnii.[6]
  • La recensământul din 1910 în Beclean locuiau 3070 de locuitori dintre care : 1791 maghiari și 1205 români.

Politică

Orașul Beclean este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Nicolae Moldovan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța pentru Beclean6      
Partidul Național Liberal5      
Partidul Mișcarea Populară3      
Uniunea Democrată Maghiară din România2      
Uniunea Salvați România1      
  1. Primar: Nicolae Moldovan (PSD)
  2. Viceprimar: Ștefan Mathe (UDMR)
  3. Consiliul alcătuit are următoarea componență:

Educație

Școala Gimnazială „Grigore Silași” - clasele primare

Școala Generală „Liviu Rebreanu”
  • Școala se afla pe strada Petru Maior.
  • Având condiții moderne și fiind cea mai nouă școală a orașului.
  • Se predă în limba română și maghiară.
  • Clasele P-4 cu studiu dimineața.
  • Postliceală cu studiu după-masă.
  • În anul 2012 a fost comasată prin absorbție de către Școala Grigore Silași
Școala Gimnazială „Grigore Silași”

Școala Gimnazială „Grigore Silași”

  • Este cea mai veche si cea mai mare școală a orașului (modernizată pe parcurs).
  • Cea mai mare capacitate de elevi (1310).
  • Limbile de predare sunt româna și maghiară.
  • Are clasele 5-8 .
  • Se afla în Piața Libertății, nr.19.
Liceul tehnologic agricol

Liceul Tehnologic Agricol

Grupul Școlar liceal tehnologic agricol se află pe strada Parcului, în incinta fostului castel Bethlen 1; limba de predare este româna și are 4 profile: 1.Liceu

  • Resurse naturale și protecția mediului - Agricultura
  • Resurse naturale și protecția mediului - Protecția mediului

2. Școală profesională

  • Tehnic - Mecanică

Colegiul Național „Petru Rareș”

Colegiul Petru Rareș este alcătuit din 3 clădiri și se află pe strada Liviu Rebreanu, limba de predare este româna.

Grădinița „1 Iunie”

Învățământul liceal se desfășoară în clădirea D, are următoarele profile:

  • Servicii - Economic , (1 clasă)
  • Real - Matematică-Informatică , (1 clasă)
  • Real - Stiinte ale Naturii , (2 clase)
  • Uman - Filologie , (1 clasă)
  • Uman - Științe Sociale.

Învățământul gimnazial se desfășoară în clădirea A.

Învățământul primar și pre-primar se desfășoară în clădirea C unde se află și cantina.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă

Școala pentru copii cu diferite handicapuri și autism.

Grădinița cu Program Prelungit „Albă ca Zăpada”

Este o grădiniță cu program prelungit cu predare în limba română și maghiară.

Este structură a Școlii Gimnaziale Grigore Silași

Grădinița cu Program Normal „1 Iunie”

Este o grădiniță cu program normal cu predare în limba română și maghiară.

Este structură a Școlii Gimnaziale Grigore Silași

Obiective turistice

Beclean pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
  • Biserica Reformată-Calvină (Piața Libertății) a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În această biserică se găsesc morminte ale familiilor nobiliare maghiare Bethlen și Bánffy.[8]
  • Primul Castel Bethlen, de pe latura nordică a Pieței Libertății, a fost edificat în secolul al XVIII-lea (1768), în stil baroc. Ancadramente de piatră sculptată; decor de stuc. Parter boltit, un singur etaj. Plan general dreptunghiular. În clădire funcționează în prezent o școală cu profil agricol.
  • Al doilea Castel Bethlen, situat pe latura vestică a Pieței Libertății, găzduiește în prezent Școala Generală Grigore Silași.

Personalități

  • Lukácsy Kristóf (1804-1876), preot romano-catolic, membru al Academiei Maghiare
  • Grigore Silași (1836-1897), preot greco-catolic, filolog, folclorist, membru de onoare al Academiei Române.
  • András Bethlen (1847-1898), politician maghiar
  • Liviu Maior (n. 1940), istoric și politician român.
  • Tomcsányi Mária (n. 1945), redactor de radio și televiziune din Ungaria
  • Aharon Zeevi-Farkaș (n. 1948), general israelian
  • Radu Afrim (n. 1968) regizor de teatru român
  • Cornel Cornea (n. 1981), fotbalist român.
  • Mircea Popa (Mircea Bravo) comediant român.

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „ERDÉLY ETNIKAI ÉS FELEKEZETI STATISZTIKÁJA” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Monumente - Biserica reformată din Beclean pe Someș

Vezi și

Imagini

  • Pavilionul de intrare al castelului Bethlen, azi componentă a Grupului școlar agricol Beclean (monument istoric)
    Pavilionul de intrare al castelului Bethlen, azi componentă a Grupului școlar agricol Beclean (monument istoric)
  • Catedrala ortodoxă „Sfântul Andrei”
    Catedrala ortodoxă „Sfântul Andrei”
  • Biserica reformată (monument istoric)
    Biserica reformată (monument istoric)
  • Castelul Bethlen Pal, în prezent Primăria orașului Beclean (monument istoric)
    Castelul Bethlen Pal, în prezent Primăria orașului Beclean (monument istoric)
  • Beclean este un important nod de cale ferată
    Beclean este un important nod de cale ferată

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Beclean
  • Fostul castel al contelui Pál Bethlen din Beclean
  • Biserica Reformată din Beclean


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Bistrița-Năsăud
Reședința
Bistrița (75.076 loc.)
Stema judeţului Bistriţa-Năsăud
Orașe

Beclean (10.628 loc.) · Năsăud (9.587 loc.) · Sângeorz-Băi (9.679 loc.)

Comune

Bistrița Bârgăului · Braniștea · Budacu de Jos · Budești · Căianu Mic · Cetate · Chiochiș · Chiuza · Ciceu-Giurgești · Ciceu-Mihăiești · Coșbuc · Dumitra · Dumitrița · Feldru · Galații Bistriței · Ilva Mare · Ilva Mică · Josenii Bârgăului · Leșu · Lechința · Livezile · Lunca Ilvei · Maieru · Matei · Măgura Ilvei · Mărișelu · Miceștii de Câmpie · Milaș · Monor · Negrilești · Nimigea · Nușeni · Parva · Petru Rareș · Poiana Ilvei · Prundu Bârgăului · Rebra · Rebrișoara · Rodna · Romuli · Runcu Salvei · Salva · Sânmihaiu de Câmpie · Șieu · Șieu-Odorhei · Șieu-Măgheruș · Șieuț · Șintereag · Silivașu de Câmpie · Spermezeu · Șanț · Târlișua · Teaca · Telciu · Tiha Bârgăului · Uriu · Urmeniș · Zagra

Sate
Sate din județul Bistrița-Năsăud
v  d  m
Localități din județul Bistrița-Năsăud locuite de maghiari, aranjate după ponderea maghiarilor la recensământul din 2002
90 - 100%
80 - 90%
70 - 80%
60 - 70%
50 - 60%
Nimigea de Jos · Coldău · Sărata · Uriu · Braniștea · Dumbrava
40 - 50%
30 - 40%
20 - 30%
Beclean · Teaca · Șintereag · Șieu-Sfântu · Nușeni
10 - 20%
7,5 - 10%
5-7,5%
alte comunități
semnificative
Date preluate rezultatele finale ale recensământuli populației din 2002.